Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral prezidențial și a dispus reluarea lui de la început. Curtea a urmărit un scop constituțional legitim: protejarea libertății votului, a egalității dintre candidați și a caracterului transparent al campaniei. Documentele oficiale publicate înaintea hotărârii indicau nereguli serioase privind promovarea online, finanțarea declarată și posibila influențare a alegătorilor. Vulnerabilitatea principală nu este absența oricărui temei constituțional. Art. 146 lit. f) îi conferă CCR rolul de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui. Problema este că hotărârea nu explică suficient cum a fost exercitată această competență din oficiu, cum se raportează la procedura specială de anulare din art. 52 al Legii nr. 370/2004 și de ce neregulile constatate justificau cea mai severă soluție posibilă. Motivarea publică nu documentează o procedură contradictorie, nu arată suficient de precis în ce măsură neregulile puteau schimba rezultatul și nu analizează alternative mai puțin radicale. De asemenea, nu explică în mod direct de ce informațiile noi răstoarnă Hotărârea nr. 31/2024, prin care CCR validase primul tur cu patru zile înainte. Documentele publicate ulterior nu elimină aceste întrebări, dar fac tabloul factual mai nuanțat. Un raport interimar publicat în februarie 2026 de personalul majorității republicane din Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a făcut publice răspunsuri TikTok potrivit cărora platforma nu identificase, la începutul lui decembrie 2024, o operațiune coordonată de Rusia în sprijinul lui Călin Georgescu. În același timp, propriul raport de transparență al TikTok din martie 2025 consemnează o rețea de 27.217 de conturi neautentice care promova AUR și Călin Georgescu, fără a o atribui Rusiei. Aceste surse întăresc distincția dintre existența unor operațiuni neautentice, atribuirea lor și efectul lor asupra rezultatului. CAF 2.0 acordă hotărârii un scor juridico-constituțional de 4,2/10, corespunzător verdictului „vulnerabilități constituționale serioase”. Scorul justificării publice este 2,2/10, iar nivelul de încredere este C. Concluzia nu neagă existența neregulilor și nu afirmă că rezultatul anulat era corect; ea arată că, pentru o măsură de o asemenea gravitate, traseul public dintre probe, normă și remediu a fost insuficient explicat.